IACRS reprezintă infecţia brusc aparută, difuză, ce cuprinde simultan sau secvenţial segmente superioare ale căilor prin care circula aerul spre plamâni : ,,nas”-rinita, sinus-sinuzita, urechea medie-otita medie, ,,gât”-faringita, amigdalita, adenoidita).
IACRS se inregistreaza pe toata durata anului dar pot deveni mai frecvente sau chiar epidemice in sezonul rece şi in perioadele de trecere de la un anotimp la altul. Frecvenţa, uneori deosebit de ridicată în perioada de toamnă-iarnă-primavara, a IACRS, este imprimată de oscilaţiile termice ale mediului inconjurator, frig, umiditate, vânt, ceaţa, modificări în regimul nutriţional si aglomeraţie. În aceste condiţii, căile respiratorii işi pierd capacitatea de apărare şi devin “porţi de intrare” pentru agenţii infecţioşi.
Poate debuta cu agitaţie, indispoziţie, lipsa poftei de mâncare, strănut, frisoane; după această perioadă în care precis nu ştiţi ce vi se întâmplă poate apare febră moderată sau mare; scurgeri nazale; durere cu multiple localizari (ceafa, frunte, pometi, urechi, gat); tuse cu sau fara expectoratie.
Unele forme de IACRS se pot rezuma la cateva din simptomele descrise, evolutia putand fi dupa cateva zile spre vindecare. Uneori infectia se poate extinde spre caile respiratorii inferioare: laringe, trahee, bronhii, plamani. Copiii, virstnicii, bolnavii cronici, gravidele si alte “grupuri cu risc crescut” sint mai expuse la infectii ale aparatului respirator superior si pot face mai frecvent forme grave cu complicatii si decese.
Prevenirea infectiilor cailor aeriene superioare beneficiaza de mijloace la indemina tuturor: protectia copiilor, virstnicilor, gravidelor si a altor categorii cu risc prin evitarea aglomeratiilor, aerisirea incaperilor, alimentatia cu structura echilibrata, miscare in aer liber, alternarea eforturilor fizice si intelectuale cu repausul.
In cazul semnalarii unor imbolnaviri acute ale aparatului respirator se va proceda la izolarea imediata a pacientilor pentru a proteja persoanele din anturaj, se vor intensifica masurile igienico-sanitare si educationale, precum folosirea batistei si a mastilor de tifon, mai ales in cazul mamelor care alapteaza, pentru a evita raspindirea picaturilor septice si se va consulta medicul de familie.
Tendinta actuala a populatiei este ca la primele semne de boala sa faca automedicatie cu antibiotice. Aceste infectii a cailor aeriene superioare sunt date in majoritatea cazurilor de catre virusi (90%) si intr-un procent mai scazut de catre bacterii si alti agenti patogeni (10%). Antibioticele in infectiile virale nu au nici un efect – dimpotriva, pot agrava starea de sanatate prin aparitia complicatiilor sau prelungirea bolii.
Clasificare
1. Rinitele acute
-virale
-microbiene->specifice / nespecifice
-asocieri cu alte afectiuni->sinuzite,faringite,otite
2. Anginele acute
-clasificare etiologica->virale / microbiene / fungice
-clasificare in functie de tipul lezional:
-angine acute eritematoase->virale,streptococice si alte etiologii (la debut)
-angine acute eritemato-pultacee->majoritatea celor microbiene
-prototip->angina streptococica
-angine acute pseudomembranoase->difterica,fuzospirilara
-angine acute ulcerative->herpetica,aftoasa
3. Adenoidite acute
4. Laringite acute
-orientare diagnostica si tratament in afectiunile virale:
Epidemiologie
-anamneza
-examen obiectiv->nespecific
Examinari de laborator:
-VSH normala
-limfocitoza relativa
-tabloul se modifica in caz de suprainfectie
Examen de laborator:
-VSH – -leucocitoza — cu predominanta neutrofilelor
-devierea la stanga a formulei leucocitare
-proteine de faze acuta – : fibrinogen,a2-macroglobulina,a1-siderofilina,PCR
Examen de urina:
-sediment->cilindri hematici
-albumina
-cloruri urinare -urocultura
Alte examinari
-Rx torace
-explorare ORL
-bronhoscopie;rinoscopie
Angina streptococica se manifesta in focare de infectie in colectivitati
-clinic:
-febra (> 38°C)
-transpiratii
-tremuraturi
-cefalee
-sialoree
-odinofagie,disfagie +/- trismus
-adenopatii dureroase->latero-cervicala,submandibulara
+/- stare generala alterata
-examen obiectiv:
-eritem intens (violaceu),net delimitat:
-istm buco-faringian
-pilieri
-amigdale palatine
+/- perete posterior faringian
+/- halena fetida
+/- cripte amigdaliene pline cu cazeum
-adenopatii
-limba saburala
-febra,tegumente calde,umede
-tahicardie
-examene de laborator:
-secretie faringiana
-ASLO > 250 U
Diagnostic diferential :
Rinofaringita acuta
Bronsita acuta
Meningita bacteriana acuta
Laringita
Mononucleoza infectioasa
Gripa
Infectii pneumococice
Tratament : reprezinta o urgenta majora. La primele semne de boală, în primul rând, nu consumaţi antibiotice din proprie initiativa, ci adresaţi-vă medicului curant.
*-profilactice
*-non-medicamentoase
*-medicamentoase:
-tratament etiologic
-tratament patogenetic
-tratament simptomatic
-tratament al complicatiilor
-tratamentul se individualizeaza
-tratamentul trebuie sa fie potrivit: -etiologiei, localizarii, stadiilor evolutive, gravitatii tabloului clinic
Schema terapeutica:
-Penicilina G inj.1-2 mil.UI la 12 ore timp de 7-10 zile (pana la 2 zile de afebrilitate + normalizarea datelor de laborator)
-alergici->Eritromicina 1-2 g/zi 10 zile
-antiinflamatoare local sau sistemic->Diclofenac,Aulin
+/- amigdalectomie->in consult cu medicul ORL
-Amoxicilina 2-4 g/zi
-apoi Moldamin 3 * 1 flac. (1.2 mil.UI penicilina G) la 2 saptamani
